Internațional

Slovenia: voturile împotriva legii anchetelor parlamentare conduc în rezultatele provizorii

Datele comisiei electorale indică 51,13% împotriva modificării legii. Alte trei consultări au vizat ajutorul social, votul local și contribuția RTV, fără efect juridic obligatoriu.

Distribuie WhatsApp Facebook
Persoană cu mască introduce un buletin de vot într-o urnă
Foto: Edmond Dantès. Imagine ilustrativă

Voturile împotriva modificării legii privind ancheta parlamentară conduc în rezultatele provizorii ale referendumului organizat duminică, 11 octombrie, în Slovenia. Datele publicate de Comisia Electorală de Stat, DVK, indică 51,13% împotrivă și 48,87% pentru, după numărarea a 99,93% dintre voturi. În aceeași zi au avut loc trei referendumuri consultative, privind ajutorul social, dreptul de vot la alegerile locale și contribuția obligatorie pentru radioteleviziunea publică.

Situația centralizată de DVK pentru referendumul legislativ cuprinde 468.410 voturi împotrivă și 447.686 pentru. Diferența dintre cele două opțiuni este de 20.724 de voturi. Au fost înregistrate 916.096 de voturi valabile și 5.160 de buletine nevalabile, în total 921.256 de buletine numărate. Comisia marchează explicit aceste date ca nefiind rezultatul final al scrutinului.

Datele utilizate sunt cele aferente centralizării din 12 octombrie, ora 02:50 în Slovenia, echivalentul orei 03:50 în România. Pentru referendumul legislativ, participarea consemnată este de 921.860 de alegători, respectiv 54,31%, dintr-un total de 1.697.365 de persoane cu drept de vot. Numărul participanților și numărul buletinelor deja numărate sunt evidențe distincte în situația provizorie a comisiei.

Ce lege a fost supusă votului

Întrebarea referendumului legislativ privește intrarea în vigoare a legii de modificare și completare a Legii privind ancheta parlamentară, identificată prin abrevierea ZPPre-B. Documentul indicat pe buletin a fost adoptat de Adunarea Națională la 26 mai 2026. Alegătorii au avut de ales între opțiunile „pentru” și „împotrivă” pentru această modificare legislativă, nu pentru desființarea, în ansamblu, a instituției anchetei parlamentare.

Adunarea Națională a adoptat la 23 iulie actul prin care a convocat acest referendum pentru 11 octombrie. Cele trei referendumuri consultative au fost convocate prin acte adoptate la 28 august. Potrivit calendarului prezentat de DVK, operațiunile referendumurilor au început la 1 septembrie. Cele patru întrebări au fost astfel supuse votului în aceeași zi, dar aparțin unor proceduri cu efecte juridice diferite.

Pentru respingerea unei legi prin referendum, regulile slovene cer îndeplinirea a două condiții: majoritatea celor care au votat valabil să fie împotrivă, iar voturile împotrivă să reprezinte cel puțin o cincime din totalul alegătorilor. Pragul privește voturile de respingere, nu simpla participare. La totalul electoral publicat în centralizarea consultată, o cincime înseamnă 339.473 de persoane.

Cele 468.410 voturi împotrivă consemnate provizoriu depășesc acest prag și reprezintă, în același timp, majoritatea voturilor valabile numărate. Aceasta este situația numerică din datele disponibile, fără a transforma centralizarea provizorie într-o certificare finală. Procentul de 51,13% se raportează la voturile valabile, în timp ce participarea de 54,31% se raportează la numărul alegătorilor înscriși.

Ajutor social și drept de vot local

Referendumul consultativ despre ajutorul social a întrebat dacă persoanele apte de muncă, fără obstacole obiective în calea muncii, ar trebui să primească ajutorul bănesc condiționat de participarea activă la activități de folos comunitar. În centralizarea DVK, 556.851 de alegători au votat pentru, adică 60,67%, iar 360.987 împotrivă, adică 39,33% din voturile valabile.

Pentru această întrebare, comisia consemnează 917.838 de voturi valabile și 3.389 de buletine nevalabile. Proporția voturilor numărate este de 99,94%. Întrebarea vizează categoria persoanelor apte de muncă descrisă în formularea oficială; ea nu se referă, fără distincție, la toți beneficiarii de prestații sociale. Rezultatul consultativ este o exprimare a opțiunii alegătorilor, nu o modificare automată a condițiilor legale de acordare.

O altă întrebare a vizat limitarea dreptului de vot la alegerile locale la cetățenii Sloveniei și ai altor state membre ale Uniunii Europene, excluzând cetățenii statelor terțe care nu sunt cetățeni sloveni. Opțiunea pentru această formulare a primit 509.059 de voturi, respectiv 55,37%, iar opțiunea împotrivă 410.400 de voturi, respectiv 44,63%.

DVK a centralizat aici 919.459 de voturi valabile și 3.653 de buletine nevalabile, după numărarea a 99,93% dintre voturi. Formularea oficială privește alegerile locale și statutul de cetățenie. Procentele publicate exprimă răspunsul la întrebarea consultativă din 11 octombrie; ele nu reprezintă rezultatul unor alegeri pentru reprezentanți locali și nu distribuie mandate.

Vot strâns privind contribuția RTV

La întrebarea despre eliminarea contribuției obligatorii pentru programele Radiotelevizija Slovenija, voturile pentru au un avantaj de 1.736. Sunt consemnate 460.084 de voturi pentru, adică 50,09%, și 458.348 împotrivă, adică 49,91%. Situația include 918.432 de voturi valabile și 2.894 de buletine nevalabile, cu 99,94% dintre voturi numărate.

Și această centralizare este marcată de comisie ca nefiind finală. Spre deosebire de referendumul privind ZPPre-B, cele trei consultări nu au caracter obligatoriu pentru Adunarea Națională, conform explicațiilor DVK despre procedură. Prin urmare, votul privind contribuția RTV nu echivalează, prin el însuși, cu intrarea în vigoare a unei eliminări a plății, iar același regim consultativ se aplică celorlalte două întrebări.

Scrutinul a inclus și posibilități de vot pentru cetățenii aflați în străinătate. DVK a prevăzut 30 de secții la reprezentanțe diplomatice și consulare, între care cele din Berlin, Bruxelles, Paris, Viena, Toronto și Cleveland. Alegătorii cu domiciliul în Slovenia aflați temporar în afara țării puteau folosi aceste secții sau votul prin poștă, cu notificarea comisiei până la 25 septembrie. Rezultatele celor patru întrebări sunt centralizate separat de autoritatea electorală.

Distribuie WhatsApp Facebook