DigCompEdu este cadrul european pentru competențele digitale ale profesorilor, construit în jurul a 22 de competențe grupate în șase domenii. Documentul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene urmărește felul în care tehnologia este folosită în activitatea profesională, predare, evaluare și dezvoltarea competențelor celor care învață. În România, cadrul de competențe digitale al profesionistului în educație a fost aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 4.150 din 29 iunie 2022, cu anexa publicată în Monitorul Oficial nr. 700 bis din 13 iulie 2022.
Aria de aplicare include educația timpurie, învățământul școlar și universitar, educația adulților, formarea profesională și mediile de învățare nonformală. Cadrul descrie utilizări pedagogice și profesionale ale tehnologiei, dincolo de operarea unui dispozitiv sau a unei aplicații. Aceeași structură distinge competențele profesorului de competențele digitale pe care acesta le dezvoltă la elevi, studenți ori alți participanți la învățare. Cele două perspective apar în domenii separate ale documentului.
Activitatea profesională și resursele digitale
Primul domeniu, implicarea profesională, cuprinde patru competențe: comunicarea organizațională, colaborarea profesională, practicile reflexive și dezvoltarea profesională continuă prin tehnologii digitale. Comunicarea privește relațiile cu elevii, părinții, colegii și alte persoane implicate în educație. Colaborarea include schimbul de experiență între profesori și dezvoltarea practicilor pedagogice. Componenta reflexivă se referă la examinarea și evaluarea critică a propriilor practici digitale, individual și împreună cu alți membri ai comunității educaționale.
Al doilea domeniu reunește trei competențe privind resursele digitale: selectarea, crearea și modificarea, respectiv gestionarea, protejarea și partajarea acestora. Alegerea unei resurse este raportată la scopul învățării, context, abordarea pedagogică și grupul de participanți. Cadrul românesc include modificarea resurselor existente numai în condițiile în care aceasta este permisă. Organizarea materialelor și distribuirea lor către elevi, părinți sau profesori sunt tratate împreună cu protecția conținutului sensibil, confidențialitatea și respectarea drepturilor de autor.
Predarea și evaluarea
Domeniul predare și învățare are patru componente: predarea, consilierea, învățarea prin colaborare și învățarea autoreglată. Prima privește planificarea și folosirea dispozitivelor și resurselor digitale în activitățile didactice. Consilierea include interacțiunea cu participanții la învățare și sprijinul acordat acestora, individual sau în grup, în timpul și în afara lecțiilor. Documentul cuprinde atât utilizarea unor strategii existente, cât și experimentarea unor modalități de organizare a predării.
Învățarea prin colaborare privește activitățile în care participanții folosesc tehnologia pentru a comunica, pentru a lucra împreună și pentru a construi cunoștințe. Componenta autoreglată urmărește folosirea instrumentelor digitale în planificarea propriei învățări, monitorizarea progresului și reflecția asupra rezultatelor. Aceste descrieri se referă la felul în care sunt organizate sarcinile educaționale. Nu identifică o singură platformă sau un anumit producător de echipamente ca instrument obligatoriu pentru dobândirea competenței.
Evaluarea este un domeniu distinct, cu trei competențe: strategiile de evaluare, analiza dovezilor și feedbackul și planificarea. Strategiile includ folosirea tehnologiilor digitale pentru evaluări formative și sumative și diversificarea formatelor de evaluare. Analiza privește informațiile digitale despre activitatea și progresul celor care învață. Feedbackul urmărește răspunsuri adecvate și la timp, iar planificarea se referă la adaptarea activității didactice pe baza informațiilor obținute în evaluare.
Participarea elevilor și competențele pe care le dezvoltă
Al cincilea domeniu cuprinde accesibilitatea și incluziunea, diferențierea și personalizarea, precum și implicarea activă a participanților. Cadrul ia în calcul accesul la resurse și activități digitale, nevoile diferite și situațiile în care apar constrângeri fizice sau cognitive. Diferențierea și personalizarea includ trasee și ritmuri de învățare diferite. Implicarea activă privește utilizarea tehnologiei pentru participarea elevilor și dezvoltarea creativității, în relație cu obiectivul activității didactice.
Ultimul domeniu, facilitarea competenței digitale a participanților la învățare, conține cinci competențe. Acestea acoperă informarea și alfabetizarea media, comunicarea și colaborarea digitală, crearea de conținut, utilizarea responsabilă și rezolvarea problemelor de natură digitală. Căutarea și organizarea informațiilor sunt legate de evaluarea critică a surselor. Crearea de conținut include exprimarea prin mijloace digitale și înțelegerea drepturilor de autor și a licențelor aplicabile materialelor produse ori folosite.
Utilizarea responsabilă include bunăstarea fizică, psihologică și socială, gestionarea riscurilor și siguranța în mediile digitale. Anexa românească menționează monitorizarea comportamentelor care pot amenința bunăstarea, inclusiv hărțuirea online. Rezolvarea problemelor privește identificarea dificultăților tehnice, alegerea unor soluții și transferul cunoștințelor în situații noi. În această componentă intră și recunoașterea propriilor nevoi de actualizare a competențelor, precum și sprijinul acordat altor persoane în dezvoltarea abilităților digitale.
Cele șase niveluri și autoevaluarea
Progresia DigCompEdu are șase niveluri: A1, A2, B1, B2, C1 și C2. În cadrul românesc, denumirile sunt Începător, Explorator, Integrator, Expert, Lider și Inovator. La A1, folosirea tehnologiei în activitatea educațională este încă limitată. La A2, profesorul începe să utilizeze instrumente digitale în unele activități și explorează posibilitățile acestora. Descrierile urmăresc comportamente profesionale, iar nivelurile se aplică diferitelor competențe ale cadrului.
La B1, tehnologia este integrată în mai multe practici, iar profesorul experimentează și selectează instrumente potrivite situației. B2 descrie o utilizare mai largă, critică și orientată către obiective pedagogice. La C1, repertoriul de practici este extins și coerent, iar profesorul sprijină dezvoltarea altor colegi. C2 privește inovarea și examinarea critică a practicilor existente. Documentul românesc precizează caracterul cumulativ al progresului: descriptorii unui nivel superior îi includ pe cei ai nivelurilor inferioare.
Comisia Europeană oferă și SELFIEforTEACHERS, un instrument gratuit de autoreflecție asupra folosirii tehnologiei în activitatea didactică. Completarea durează aproximativ 25 de minute și produce un raport automat cu feedback și sugestii pentru dezvoltarea profesională. Instrumentul este disponibil în mai multe limbi, iar răspunsurile sunt anonime. Există și o funcție de grup, prin care rezultatele agregate și anonimizate pot fi folosite pentru identificarea nevoilor de formare ale colectivului de profesori.