Liderii Uniunii Europene au cerut o evaluare actualizată a nevoilor financiare și militare ale Ucrainei, la reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, după discuțiile cu președintele Volodimir Zelenski. Solicitarea este adresată Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional. În intervenția sa la summit, liderul ucrainean a cerut partenerilor europeni cel puțin 70 de miliarde de euro suplimentare pentru 2027, destinate apărării, armamentului și rezilienței țării.
Zelenski a estimat costul războiului pentru anul viitor la 155 de miliarde de euro. Suma de 70 de miliarde reprezintă sprijinul suplimentar cerut europenilor, în timp ce valoarea de 155 de miliarde descrie estimarea sa asupra costului total. Președintele a legat cererea de capacitatea industriei ucrainene de a produce mai mult echipament: potrivit lui, producția de drone ar putea crește de două sau trei ori, în funcție de tip, dacă ar exista finanțare.
Evaluarea necesarului, înaintea unei noi decizii de finanțare
În bilanțul oficial al reuniunii, Consiliul European consemnează atât cererea pentru actualizarea evaluării, cât și apelul către partenerii internaționali de a-și spori sprijinul. Documentul reafirmă continuarea plăților din împrumutul european de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027 și cere îndeplinirea condițiilor din Planul pentru Ucraina, astfel încât transferurile să poată avea loc la timp.
Consiliul European a salutat identificarea resurselor pentru nevoile bugetare și de apărare din 2026. Discuția despre anul următor privește însă un necesar suplimentar. În relatarea conferinței de presă de la încheierea summitului, AGERPRES, citând EFE, arată că Ursula von der Leyen a indicat un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro pentru 2027 și a cerut contribuții din partea altor parteneri. Cererea ucraineană și evaluarea acestui deficit sunt distincte de aprobarea unui nou transfer european.
Agenda financiară a fost discutată împreună cu protejarea infrastructurii ucrainene înaintea iernii. Liderii europeni au cerut intensificarea eforturilor pentru reziliența energetică, inclusiv prin Fondul de sprijin pentru energie al Ucrainei, și întărirea cooperării regionale și a interconexiunilor electrice transfrontaliere. Aceste măsuri vizează menținerea funcționării sistemelor energetice în condițiile atacurilor asupra infrastructurii.
Ministerul ucrainean al Finanțelor a descris presiunea asupra veniturilor într-o informare publicată pe 16 octombrie, după participarea ministrului Serghii Marcenko la discuțiile responsabililor financiari din G7. Atacurile asupra instalațiilor energetice, transportului și companiilor afectează activitatea economică, ocuparea forței de muncă, exporturile și încasările fiscale. Ministerul arată că aceste efecte reduc veniturile bugetului, în timp ce statul continuă să finanțeze apărarea, pensiile, salariile și prestațiile sociale.
Marcenko a cerut o finanțare pe termen lung, previzibilă, care să nu adauge costuri de serviciu al datoriei și noi obligații de îndatorare pentru Ucraina. Informarea sa include mecanisme bazate pe veniturile generate de activele rusești înghețate și menționează continuarea reformelor necesare accesului la asistență internațională. Discuția din G7 și reuniunea liderilor UE sunt două componente ale consultărilor privind resursele pentru anul viitor.
Ce acoperă împrumutul european existent
Cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro a fost convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Consiliul UE a adoptat la 23 aprilie 2026 ultimul element legislativ necesar aplicării lui. Instrumentul acoperă nevoi bugetare urgente și capacități ale industriei de apărare în cei doi ani, iar finanțarea provine din împrumuturi contractate de Uniune pe piețele de capital, garantate prin marja disponibilă a bugetului european.
Repartizarea indicativă a programului cuprinde 30 de miliarde de euro pentru sprijin macroeconomic, prin asistență macrofinanciară sau prin Mecanismul pentru Ucraina, și 60 de miliarde de euro pentru capacități industriale de apărare și achiziții de produse militare. Condițiile includ respectarea statului de drept și combaterea corupției. Rambursarea este legată de reparațiile de război datorate Ucrainei de Rusia.
Pentru 2026, decizia de punere în aplicare adoptată în aprilie a prevăzut accesul la 45 de miliarde de euro: câte 8,35 miliarde prin asistența macrofinanciară și Mecanismul pentru Ucraina, respectiv 28,3 miliarde pentru industria de apărare. Aceste alocări fac parte din programul existent; ele nu reprezintă aprobarea solicitării suplimentare prezentate de Zelenski la reuniunea din octombrie.
Separat, UE utilizează veniturile extraordinare produse de activele rusești imobilizate pentru mecanisme de sprijin deja instituite. Consiliul descrie o distribuție în care 95% din aceste venituri sunt destinate Mecanismului de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, care contribuie la rambursarea împrumuturilor UE și G7, iar 5% merg către Instrumentul european pentru pace. Această utilizare a veniturilor este distinctă de transferarea către Ucraina a activelor însele.
Transferurile efectuate și condițiile pentru plăți
Potrivit paginii Comisiei Europene actualizate la 14 octombrie, din împrumutul de 90 de miliarde fuseseră plătite 19,8 miliarde de euro. Din acest total, 15,8 miliarde au fost destinate achizițiilor pentru apărare, 3,2 miliarde asistenței macrofinanciare și 800 de milioane au fost canalizate prin Mecanismul pentru Ucraina. Pagina distinge între plafonul programului și sumele deja transferate.
Asistența macrofinanciară europeană a susținut plata salariilor și pensiilor, refacerea infrastructurii critice și continuitatea serviciilor publice, inclusiv spitale, școli și locuințe pentru persoane strămutate. Comisia descrie aceste destinații în cadrul sprijinului financiar acordat Ucrainei de la începutul războiului. Finanțarea bugetară și achizițiile pentru apărare sunt raportate separat în distribuția împrumutului.
Mecanismul pentru Ucraina, creat în 2024, are propriul cadru de sprijin până în 2027. Pilonul său de asistență directă condiționează finanțarea de îndeplinirea reformelor și obiectivelor din Planul pentru Ucraina, prezentat de guvernul de la Kiev și aprobat de Consiliu. Cadrul mai include atragerea investițiilor publice și private pentru reconstrucție, precum și asistență pentru apropierea instituțiilor ucrainene de normele europene.
Plățile regulate din primul pilon urmează un calendar trimestrial. Ucraina depune cereri, Comisia verifică îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor relevante, iar Consiliul dă aprobarea finală. Accesul la finanțare presupune și menținerea mecanismelor democratice, a statului de drept și a respectării drepturilor omului. Aceste cerințe sunt parte din regulile instrumentului în vigoare și din contextul apelului liderilor europeni pentru transferuri efectuate la timp.