Actualitate

Două drone Geran cu reacție, doborâte de F-16 românești lângă Sulina

MApN a identificat dronele doborâte sâmbătă deasupra apelor teritoriale românești. Ministerul a precizat tipul propulsiei și locurile intervențiilor.

Distribuie WhatsApp Facebook
Avion militar cu marcaje galbene și negre, fotografiat de jos în zbor pe cer albastru
Foto: Kaan Durmuş. Imagine ilustrativă

Două drone de atac din familia Geran, cu propulsie cu reacție, au fost doborâte sâmbătă, 17 octombrie, de avioane F-16 românești, deasupra apelor teritoriale ale României, în apropiere de Sulina. Identificarea tipului de aparat a fost comunicată de Ministerul Apărării Naționale într-o actualizare a informării despre intervenția din cursul după-amiezii.

Potrivit comunicatului inițial al ministerului, sistemele radar au urmărit un grup de ținte aflat la aproximativ 120 de kilometri est de Insula Șerpilor. Acesta se deplasa spre sud-vest. Pentru intervenție au fost trimise două aeronave ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, de la Baza 86 Aeriană Borcea.

Intervenția celor două avioane F-16

Avioanele au decolat la ora 17:43. Prima țintă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă la 18:01 de unul dintre aparatele F-16. Informarea inițială preciza că cea de-a doua țintă a fost doborâtă la 18:05 de cealaltă aeronavă. Ambele intervenții au avut loc deasupra apelor teritoriale românești, nu în spațiul aerian ucrainean.

Actualizarea ministerului localizează prima doborâre la sud-est de Sulina, iar pe cea de-a doua la est de oraș. Pentru prima dronă, MApN indică două minute de zbor în spațiul aerian național înaintea neutralizării. Comunicatul actualizat identifică ambele aparate drept drone Geran cu reacție, fără a preciza o variantă numerică a modelului.

Prima informare oficială descria țintele drept drone și anunța că ministerul va reveni cu informații după încheierea misiunii. Precizarea ulterioară adaugă familia aparatelor și tipul propulsiei.

Pentru a doua dronă, actualizarea indică cinci minute de zbor în spațiul național înaintea doborârii. Prima informare consemna însă intrarea acesteia la 18:01 și neutralizarea la 18:05, ore între care sunt patru minute. Comunicatele nu explică diferența dintre durata menționată în actualizare și orele publicate inițial.

Incursiunile din ultima săptămână

În aceeași actualizare, MApN arată că, înaintea incidentului de sâmbătă, radarele detectaseră în ultima săptămână ținte în opt situații distincte, în spațiul aerian ucrainean din apropierea frontierei. În patru situații au fost consemnate scurte pătrunderi în spațiul românesc. Ministerul menționează și nave comerciale lovite de drone în Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României.

Tabloul statistic publicat separat de MApN, actualizat la 17 octombrie, înregistrează pentru anul 2026 un număr de 97 de atacuri în apropierea frontierei, 77 de situații în care au fost ridicate aeronave și 35 de pătrunderi neautorizate. În coloana dronelor doborâte sunt înscrise șase aparate pentru acest an, iar în cea a dronelor sau fragmentelor identificate, ridicate ori neutralizate figurează 44.

De la începutul războiului din Ucraina, aceeași evidență însumează 164 de atacuri în apropierea frontierei, 112 situații cu aeronave ridicate și 54 de pătrunderi neautorizate. Totalul pentru drone sau fragmente identificate, ridicate ori neutralizate este de 81. Sunt datele ministerului despre incidentele gestionate sau comunicate de instituție, nu un bilanț al tuturor atacurilor din Ucraina.

Ministerul precizează că aceste categorii nu se adună între ele: același incident poate apărea în mai multe coloane. Pentru comparație, evidența aferentă anului 2025 cuprinde 28 de atacuri lângă frontieră, 21 de situații cu aeronave ridicate și nouă pătrunderi neautorizate. În acel an, tabelul nu înregistrează drone doborâte.

În explicațiile evidenței, atacurile din apropierea frontierei sunt definite ca atacuri cu drone asupra unor obiective din Ucraina, în vecinătatea României, care au determinat acțiuni de monitorizare și gestionare din partea structurilor MApN. Ridicarea aeronavelor reprezintă o categorie separată de pătrunderea neautorizată.

O alertă distinctă, în noaptea de vineri spre sâmbătă

Într-un alt comunicat din 17 octombrie, MApN a prezentat intervenția provocată de o țintă detectată pe teritoriul Ucrainei, la nord de Plauru, în județul Tulcea. Aparatul se îndrepta către granița cu România. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu două avioane F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole.

Aeronavele spaniole se aflau în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru alertarea populației din nordul județului Tulcea. Mesajul RO-ALERT a fost transmis la ora 01:54. Ministerul a precizat că, în cazul acelei alerte nocturne, nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.

Alerta respectivă s-a încheiat la ora 02:30. Datele din comunicat descriu astfel o misiune separată de intervenția avioanelor F-16 de după-amiază: alte aeronave, altă bază de decolare și un alt interval orar. Informarea despre episodul nocturn nu anunță doborârea țintei urmărite de radare.

Regulile pentru aeronavele fără pilot care trec ilegal frontiera

Cadrul legal pentru asemenea intervenții este stabilit de Legea 73 din 19 mai 2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național. Articolul 21 prevede că o aeronavă fără pilot care trece ilegal frontiera și zboară fără autorizare în spațiul românesc poate fi distrusă, neutralizată sau supusă preluării controlului. Măsurile sunt raportate la nivelul amenințării și la circumstanțele evenimentului.

Legea distinge măsurile noncinetice, precum preluarea controlului ori dezactivarea funcțiilor de comandă și comunicații, de măsurile cinetice, care includ imobilizarea sau distrugerea aparatului. Coordonarea aplicării măsurilor împotriva sistemelor fără pilot revine Ministerului Apărării Naționale. Structurile care intervin trebuie să informeze operativ ministerul despre circumstanțele și modul în care au acționat.

Potrivit aceluiași act normativ, răspunsul trebuie să țină seama de dreptul internațional aplicabil și de protejarea vieții persoanelor. Distrugerea unei aeronave fără pilot care utilizează neautorizat spațiul aerian este prevăzută ca ultimă soluție.

Distribuie WhatsApp Facebook