Dezvoltarea supravegherii maritime, combaterea minelor și intervenția împotriva dronelor care pătrund neautorizat în spațiul național se află între prioritățile prezentate după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 22 octombrie. Reuniunea de la Palatul Cotroceni, condusă de președintele Nicușor Dan, a avut în centrul discuțiilor securitatea navigației și a infrastructurii din Marea Neagră.
Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, membrii Consiliului au analizat agravarea incidentelor maritime, inclusiv încălcările spațiului aerian românesc și lovirea cu drone a unor nave comerciale. Instituția se referă atât la incidente din apele teritoriale ale României, cât și la cele produse în imediata lor apropiere.
Supraveghere, exerciții comune și planuri de intervenție
Evaluarea a cuprins măsurile luate până la ședință și acțiunile necesare pentru întărirea capacităților naționale de supraveghere, prevenire și răspuns. Obiectivele enumerate de Președinție sunt apărarea apelor teritoriale, protejarea infrastructurii critice și siguranța navigației comerciale. Comunicatul leagă aceste domenii de protecția vieților omenești și de menținerea accesului în porturile românești.
Pe lista priorităților strategice figurează accelerarea dezvoltării mijloacelor de supraveghere maritimă, a capacității de combatere a minelor marine și a răspunsului împotriva dronelor. Pentru acestea din urmă, informarea oficială vizează aparatele care intră fără autorizare în spațiul aerian și maritim național.
Pregătirea răspunsului operațional urmează să fie susținută prin exerciții interinstituționale desfășurate constant și prin actualizarea planurilor de intervenție. Administrația Prezidențială arată că asemenea măsuri sunt necesare pentru coordonarea instituțiilor în cazul unor incidente complexe, ale căror efecte pot atinge simultan navigația, obiectivele economice și mediul marin.
O altă componentă menționată explicit este securitatea obiectivelor energetice din Zona Economică Exclusivă a României. Comunicatul tratează amenințările la adresa infrastructurii și a libertății de navigație ca efecte ale agresiunii Federației Ruse dincolo de teritoriul Ucrainei. Această evaluare este formulată de Administrația Prezidențială în prezentarea reuniunii.
Coordonarea cu NATO și cooperarea regională
CSAT a discutat și intensificarea coordonării în cadrul NATO, inclusiv consolidarea descurajării și apărării pe Flancul Estic. Identificarea unor măsuri suplimentare pentru Marea Neagră este raportată la concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie, convocată la inițiativa României, potrivit Președinției.
În comunicarea sa din 20 octombrie, NATO anunțase resurse suplimentare pentru regiune, destinate supravegherii, recunoașterii și sprijinului pentru analiza criminalistică. Anunțul Alianței precedă astfel reuniunea CSAT de joi. Comunicatul românesc din 22 octombrie prezintă discuțiile privind întărirea răspunsului național și continuarea coordonării aliate.
Cooperarea cu ceilalți aliați riverani a fost abordată și în legătură cu Hub-ul de securitate la Marea Neagră, inclus în abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiune. Punerea sa în funcțiune cât mai rapidă este indicată drept o prioritate a României. Informarea CSAT nu anunță că hub-ul ar fi devenit deja operațional.
Tot în cadrul cooperării regionale, membrii Consiliului au discutat folosirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, cunoscut ca MCM Black Sea. Președinția amintește că rolul acestuia a fost extins în 2026 și la protejarea infrastructurii critice, o schimbare anterioară ședinței de joi.
În concluziile reuniunii, Președinția prezintă securitatea Mării Negre drept parte esențială a securității naționale și euroatlantice. România va continua să acționeze împreună cu aliații și partenerii pentru apărarea intereselor naționale și prevenirea escaladării, potrivit aceleiași informări oficiale despre ședința Consiliului.
Ce atribuții are grupul MCM Black Sea
Extinderea misiunilor este documentată de Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat din 8 iulie 2026. Atunci, ministrul apărării a semnat, în marja summitului NATO de la Ankara, amendamentul la memorandumul dintre România, Bulgaria și Turcia. Documentul adaugă protecția infrastructurii critice submarine la misiunile grupului trilateral.
Memorandumul de constituire fusese semnat la 11 ianuarie 2024 de miniștrii apărării din cele trei state riverane, iar grupul a devenit operațional la 1 iulie 2024. Potrivit prezentării MApN, misiunea sa principală este asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, prin supraveghere și neutralizarea pericolelor pentru traficul maritim.
Activitățile grupului includ și misiuni conexe de căutare și salvare pe mare. Comanda este exercitată prin rotație, pentru perioade de câte șase luni. În informarea din iulie, ministerul arăta că România deținuse comanda între 9 iulie 2025 și 8 ianuarie 2026 și că zece activări se desfășuraseră de la operaționalizare.
În explicațiile privind amendamentul din iulie, MApN arăta că misiunile Forțelor Navale Române, executate împreună cu partenerii regionali, asigură o prezență navală permanentă în zona de responsabilitate, inclusiv în întreaga Zonă Economică Exclusivă a României. Ministerul descria această prezență atât ca măsură de descurajare, cât și ca instrument de reacție imediată.
Hub-ul maritim din abordarea strategică europeană
Inițiativa europeană la care face trimitere comunicatul CSAT a fost prezentată de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant în mai 2025. Componenta de securitate maritimă prevede un hub destinat siguranței navigației, protejării infrastructurii maritime critice și mediului marin, precum și consolidării cooperării regionale pentru deminare.
În prezentarea publicată la 7 iulie 2025, Serviciul European de Acțiune Externă descrie patru direcții pentru acest hub: securitatea maritimă, protecția infrastructurii critice, dezvoltarea mijloacelor de monitorizare și protecție ale statelor UE și extinderea cooperării dintre gărzile de coastă ale statelor riverane membre și nemembre ale Uniunii.
Aceeași prezentare explică rolul monitorizării în timp real, al schimbului de informații și al cunoașterii situației maritime. Printre infrastructurile care necesită protecție sunt menționate instalațiile din larg și cablurile submarine. Documentul european include, ca posibile instrumente, senzori subacvatici, nave comandate de la distanță și programe de supraveghere cu drone.