Republica Moldova a contractat 62 de autocamioane IVECO, în trei configurații, printr-un mecanism de achiziție la care participă România. Documentele au fost semnate luni, 2 noiembrie, la Palatul Victoria, potrivit Ministerului Apărării Naționale.
Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu, instituție din Ministerul Apărării de la Chișinău, devine autoritate contractantă în acordul-cadru încheiat în 2019 de România cu producătorul italian IDV Defence Vehicles. Accesul agenției moldovene a fost stabilit printr-un act adițional, iar comanda pentru cele 62 de vehicule figurează în contractul subsecvent nr. 4.
La ceremonie au participat premierul Luca Niculescu și miniștrii apărării Ștefan-Radu Oprea și Anatolie Nosatîi. Actul adițional a fost semnat de generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, șeful Direcției generale pentru armamente, și de colonelul Stanislav Pojar, directorul agenției moldovene.
Acordul-cadru românesc prevede 2.909 platforme de transport. Până la 30 octombrie 2026, Armata României primise 2.039 de platforme, precizează MApN. Aceste cifre descriu programul românesc, separat de comanda destinată Armatei Naționale a Republicii Moldova.
Producție în România și compatibilitate între cele două armate
În declarațiile făcute la semnare și relatate de TVR, Anatolie Nosatîi a indicat capacitățile logistice și operaționale ale armatei moldovene drept principale beneficiare ale achiziției. Ministrul a prezentat participarea la proiect ca pe o modalitate de apropiere a standardelor folosite de cele două armate și de îmbunătățire a interoperabilității lor.
Ștefan-Radu Oprea a pus acordul în legătură cu securitatea regională și cu dezvoltarea industriei de apărare din România. El a precizat că vehiculele vor fi produse la fabrica Iveco din județul Dâmbovița. Ministrul a arătat că folosirea aceleiași platforme facilitează cooperarea militară, inclusiv în componenta de sprijin logistic.
Premierul Luca Niculescu a declarat că proiectul include producția, integrarea și testarea finală a platformelor în România. Potrivit prezentării sale, achiziția este inclusă în planul de investiții al României pentru industria de apărare și urmează să fie finanțată prin alocarea națională din instrumentul european SAFE.
Un program industrial început înainte de SAFE
Prezența industrială Iveco la Petrești, în județul Dâmbovița, a fost anunțată de companie în august 2020. Producătorul a prezentat atunci crearea entității sale românești și realizarea, în parteneriat cu Geo-Sting, a unei unități pentru asamblarea vehiculelor militare tactice și logistice cu mobilitate ridicată. Investiția era legată de comanda primită de la Ministerul Apărării din România.
În descrierea inițială a proiectului, compania indica 16 tipuri de camioane, cu și fără cabine protejate, potrivit configurațiilor solicitate de partea română. Anunțul arăta și că unitatea locală urma să fie sprijinită de fabricile Iveco Defence Vehicles din Italia. Aceste informații privesc organizarea programului industrial românesc; comunicatul despre comanda moldoveană menționează trei configurații, fără să le detalieze.
Ce prevede contractul românesc publicat în cadrul SAFE
Pe pagina dedicată SAFE, Ministerul Apărării prezintă separat contractul subsecvent pentru platforme de transport încheiat cu IVECO Defence Vehicle din Italia. Acesta are valoarea de 1.069.018.421 de lei, fără TVA, și prevede livrarea a 860 de platforme în perioada 2026–2028. Vehiculele din acest contract sunt împărțite în 16 configurații.
În aceeași evidență, proiectul de investiții este descris printr-o cantitate de 1.115 platforme și o valoare estimată de 344,40 milioane de euro, fără TVA. Proiectul și contractul efectiv au, astfel, cantități și valori distincte. Cele 860 de vehicule contractate pentru România nu reprezintă cantitatea comandată de Republica Moldova, iar suma în lei publicată pentru acel contract nu este prezentată drept preț al celor 62 de autocamioane.
MApN înscrie această achiziție în programul de platforme multifuncționale derulat în baza acordului-cadru din 2019. Documentarea contractului românesc păstrează, prin urmare, o succesiune între acordul general, proiectul de investiții și comenzile subsecvente. Pentru achiziția anunțată luni, instituția moldoveană și producătorul italian sunt părțile care au semnat comanda destinată armatei de la Chișinău.
Cum permite SAFE participarea statelor partenere
SAFE, denumirea prescurtată a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei”, pune la dispoziție împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare. Comisia Europeană descrie mecanismul ca pe o finanțare cu maturități lungi, legată de planurile naționale de investiții și de achizițiile comune. Plafonul de 150 de miliarde privește întregul instrument european.
Conform explicațiilor Comisiei, Uniunea atrage fonduri de pe piețele de capital, statele depun planuri de investiții, iar cererile sunt evaluate înaintea aprobării asistenței financiare de către Consiliu. Ulterior sunt încheiate acordurile de împrumut. Mecanismul urmărește consolidarea capacităților de apărare și a producției europene prin agregarea cererii, cooperare industrială și compatibilitate între echipamentele achiziționate.
Consiliul Uniunii Europene precizează că împrumuturile SAFE pot fi obținute numai de statele membre. Participarea la achiziții comune este însă deschisă și unor țări din afara Uniunii, inclusiv statelor candidate și partenerilor care au încheiat parteneriate de securitate și apărare cu UE. Republica Moldova este menționată explicit între acești parteneri. Împrumuturile sunt rambursate de statele membre beneficiare. Consiliul descrie finanțarea ca fiind acordată la condiții competitive și pe termene lungi, în funcție de cererea formulată de guvernele participante.
Mobilitatea militară și sistemele de sprijin ale forțelor terestre se numără printre domeniile eligibile pentru achiziții finanțate prin SAFE, potrivit listei oficiale a Consiliului. Acestea fac parte din prima categorie de produse susținute de instrument, alături de muniții și alte echipamente destinate capacităților terestre.
Regulile instrumentului stabilesc și condiții privind proveniența componentelor. În prezentarea Consiliului, cel mult 35% din costul componentelor unui produs poate proveni din afara UE, Ucrainei și statelor eligibile din Spațiul Economic European și Asociația Europeană a Liberului Schimb. Pentru anumite categorii de echipamente există cerințe suplimentare privind posibilitatea modificării lor fără restricții impuse din afara Uniunii.