50,4% dintre tinerii participanți la un sondaj realizat de INSCOP Research la solicitarea Ambasadei Franței au declarat că nu știau că în România sunt prezenți militari francezi. Rezultatele, publicate miercuri, 4 noiembrie, se referă la populația cu vârste între 18 și 30 de ani. Cercetarea a inclus 1.000 de respondenți și a urmărit atât cunoașterea prezenței militare, cât și percepția relației dintre România și Franța.
Alți 39,3% dintre cei intervievați au spus că știau despre militarii francezi, dar cunosc puține lucruri despre acest subiect. Proporția celor care au afirmat că știau de prezența lor și cunosc destul de bine tema este de 9,6%. La aceeași întrebare, 0,7% nu au răspuns. Cele patru variante din raport sunt exprimate ca procente din totalul eșantionului.
80,2% văd Franța ca pe un aliat NATO pe care România se poate baza
Sondajul a măsurat separat acordul cu ideea că Franța este un aliat NATO pe care România se poate baza în cazul unei amenințări la adresa securității sale. În total, 80,2% dintre respondenți s-au declarat de acord: 35% au ales varianta acordului total, iar 45,2% au indicat că sunt oarecum de acord. Întrebarea privește încrederea într-un aliat, distinct de cunoașterea prezenței militarilor în țară.
Dezacordul a fost exprimat de 15,9% dintre participanți. În această categorie intră cei 6,7% care sunt oarecum în dezacord și cei 9,2% care sunt total în dezacord. Restul de 3,9% reprezintă persoanele care nu știu sau nu răspund. Procentele sunt raportate la întregul eșantion, inclusiv la cei care nu au oferit o apreciere.
O altă întrebare a vizat contribuția prezenței militare franceze la securitatea României. Graficul din raport indică 14,1% pentru o contribuție în foarte mare măsură și 50,5% pentru o contribuție în destul de mare măsură, însumând 64,6%. În sens opus, 22% au ales o contribuție în destul de mică măsură, iar 9,9% în foarte mică măsură sau deloc. Categoria celor care nu știu ori nu răspund reprezintă 3,5%.
Există o diferență de o zecime de punct procentual între grafic și prezentarea scrisă publicată de institut: textul indică 50,6% pentru răspunsul „în destul de mare măsură” și un total pozitiv de 64,7%. Raportul grafic afișează 50,5% și, respectiv, 64,6%. Celelalte valori ale acestei întrebări coincid în cele două prezentări.
Cultura, cel mai des indicat domeniu al prezenței franceze
La evaluarea relațiilor bilaterale în ansamblu, 86,3% dintre tinerii chestionați au ales răspunsuri favorabile: 16,9% consideră relațiile foarte bune, iar 69,4% destul de bune. Aprecierile negative însumează 10,8%, formate din 7,6% care le văd drept destul de proaste și 3,2% care le consideră foarte proaste. Graficul mai consemnează 3% la categoria celor care nu știu sau nu răspund.
Întrebați în ce domenii consideră că Franța are o prezență importantă în România, 32,8% dintre participanți au indicat cultura. Economia și investițiile au fost menționate de 26,6%, iar educația și cercetarea de 24,1%. Pentru securitate și apărare, proporția este de 23,5%, în timp ce diplomația a fost indicată de 22,5%. Un alt domeniu a fost menționat de 1,2% dintre respondenți.
La aceeași întrebare, 4,8% au spus că nu consideră că Franța are o prezență importantă în România, iar 5,9% nu au știut sau nu au răspuns. Acest indicator privește domeniile în care este remarcată prezența franceză. El este prezentat separat în raport de întrebarea referitoare explicit la militarii francezi aflați pe teritoriul României.
Ambasada vrea să explice mai clar activitatea din domeniul apărării
În declarația care însoțește publicarea sondajului, ambasadorul Franței, Nicolas Warnery, spune că rezultatele ajută ambasada să înțeleagă percepția activității sale și să își adapteze comunicarea. Obiectivul enunțat de diplomat este ca activitatea zilnică din domeniul apărării să fie mai cunoscută și mai accesibilă publicului din România, inclusiv prin explicarea scopului și a rezultatelor concrete ale acesteia.
Prezentarea cercetării a fost programată pentru 4 noiembrie, la Reședința Franței din București, potrivit calendarului publicat de agenția Rador. Evenimentul anunțat includea și lansarea campaniei de comunicare „Franța și România, veritabili aliați”, cu participarea ambasadorului Nicolas Warnery și a directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac. Rezultatele numerice și metodologia sunt disponibile în raportul publicat de institut.
Contextul prezenței militare franceze în România
Prezența militară la care se referă întrebările are și o componentă multinațională. Documentarea publicată de NATO în 2026 descrie grupul de luptă de la Cincu drept o structură condusă de armata franceză, înființată după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. Aceeași documentare menționează artileria, blindatele, cercetarea și infanteria mecanizată între capabilitățile structurii.
Într-o prezentare publicată în luna mai a acestui an, NATO preciza că grupul de luptă de la Cincu, din tabăra „Général Berthelot”, este condus de Franța și beneficiază de contribuții ale Belgiei, Luxemburgului și Spaniei. Alianța descria pregătirea comună, integrarea și disponibilitatea operațională a militarilor drept elemente ale capacității sale de descurajare. Aceste informații documentează cadrul aliat în care se desfășoară prezența franceză evaluată de participanții la sondaj.
Materialul NATO despre forțele din România explică și posibilitatea întăririi grupului de luptă, care poate primi militari suplimentari și se poate extinde la nivel de brigadă în cazul unei crize. Documentarea prezintă această capacitate de consolidare alături de misiunea de descurajare a agresiunii. Este descrisă astfel funcția structurii militare, în timp ce cercetarea INSCOP măsoară percepția tinerilor asupra prezenței și contribuției franceze.
Interviuri telefonice cu persoane de 18–30 de ani
Datele sondajului au fost culese între 8 și 24 septembrie 2026, prin interviuri telefonice, metoda CATI. INSCOP descrie eșantionul de 1.000 de persoane drept simplu și stratificat, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative, precum sexul, vârsta și ocupația. Populația de referință este cea neinstituționalizată din România, cu vârste între 18 și 30 de ani. Eroarea maximă admisă anunțată este de plus sau minus 3,10 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.