Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a intrat în procedura de pornire luni, 9 noiembrie, la ora 00:42, potrivit unei informări transmise de Ministerul Energiei. Instituția estimează că reactorul va reintra în funcțiune marți, 10 noiembrie, după aproape trei luni de oprire. Informarea de luni confirmă începutul manevrelor și oferă o dată estimată pentru revenire. Ministerul nu a comunicat o oră de conectare la rețea.
Manevrele pentru al doilea reactor urmează revenirii Unității 1 în Sistemul Energetic Național. Prima unitate fusese resincronizată vineri după-amiază, pe 6 noiembrie, potrivit raportului trimis de Nuclearelectrica Bursei de Valori București. În cazul Unității 2, etapa confirmată luni este anterioară resincronizării. Situația celor două reactoare trebuie urmărită separat chiar dacă ambele fac parte din aceeași centrală.
Oprirea din august a urmat scăderii nivelului Dunării
Nuclearelectrica a început oprirea controlată a Unității 2 în dimineața de 13 august. Operatorul a consemnat atunci că nivelul fluviului continua să scadă semnificativ. Decizia s-a bazat pe monitorizarea marjelor de siguranță, pe starea echipamentelor și pe prognozele hidrologice disponibile pentru zilele următoare. Unitatea 1 fusese deconectată mai devreme, la 28 iulie, tot pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Odată cu deconectarea celui de-al doilea reactor, producția nucleară a dispărut temporar din sistemul energetic.
În raportul din 4 noiembrie, Nuclearelectrica explica de ce o singură unitate putea începe manevrele în acel moment. Funcționarea Unității 1 presupune folosirea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce reduce nivelul din bazinul de aspirație al centralei. Pentru pornirea Unității 2, compania indica necesitatea unei creșteri susținute a nivelului Dunării. În acel raport era menționată o dată estimată de resincronizare doar pentru Unitatea 1.
Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru 7–14 noiembrie, prezentată duminică de Agerpres, estima la Baziaș o creștere de la 1.750 la 1.800 de metri cubi pe secundă, urmată de o coborâre către 1.700. Media multianuală a lunii noiembrie în acel punct este de 4.700 de metri cubi pe secundă. Cifrele descriu debitul la intrarea Dunării în țară. Nivelul apei în bazinul de aspirație de la centrală este un parametru local distinct.
Cum folosește centrala apa preluată din fluviu
Declarația de mediu a centralei arată că apa tehnologică de răcire ajunge la instalații din prima porțiune a Canalului Dunăre–Marea Neagră, printr-un canal de derivație. Apa trece în bazinul de distribuție, este filtrată mecanic și este pompată către condensatoarele turbinelor și către schimbătoarele de căldură. În condiții normale, apa folosită pentru răcire este restituită în mare parte Dunării prin canalul de evacuare de la Seimeni. Acest traseu leagă exploatarea curentă a celor două unități de condițiile de la captare.
Raportul de securitate al Unității 2 descrie un reactor de tip CANDU 6, cu combustibil din uraniu natural și cu apă grea în circuitul primar. Căldura din reactor este transmisă către un circuit separat, unde apa se transformă în abur și pune turbina în mișcare. Apa preluată din Dunăre este folosită la răcirea finală, inclusiv pentru condensarea aburului după trecerea prin turbină. Documentația operatorului separă acest circuit de apă tehnologică de circuitul primar al reactorului.
În timpul opririi, necesarul de apă și modul de funcționare a instalațiilor diferă de cele din regimul de producție. Într-un comunicat din 11 octombrie, Nuclearelectrica a precizat că funcțiile de securitate nucleară erau menținute în starea de oprire prin sisteme de răcire proiectate pentru niveluri diferite ale apei, proceduri dedicate și personal prezent permanent. Măsurile luate de autorități în acea perioadă completau sistemele centralei, în special pentru protejarea pompelor. În același comunicat, compania arăta că folosea perioada fără producție pentru mentenanță și pentru lucrări menite să reducă vulnerabilitatea instalațiilor. Operatorul anunța că va comunica separat racordarea unităților la sistemul energetic.
Cât furniza energia nucleară luni dimineață
La ora 08:50, producția internă de electricitate era de 5.863 MW, iar consumul de 7.098 MW, potrivit datelor publicate de Agerpres. Componenta nucleară era de 519 MW, adică 8,83% din producție la momentul măsurării. În aceeași situație de moment, producția din hidrocarburi era de 1.607 MW, iar cea din surse hidro de 1.456 MW. Capacitățile fotovoltaice furnizau 1.086 MW. Aceste valori măsoară puterea la o anumită oră și nu reprezintă totalurile de energie livrată pe parcursul zilei.
Cei 519 MW au fost înregistrați după revenirea Unității 1 și după ora de începere a manevrelor comunicate pentru Unitatea 2. Cifra nucleară din producția națională nu dovedește că al doilea reactor furniza energie. Capacitatea brută a turbogeneratorului Unității 2 este de 706,5 MW, conform raportului său de securitate nucleară. Valoarea descrie caracteristicile echipamentului, iar puterea livrată în rețea se stabilește în exploatare, după sincronizare. Raportul descrie Unitatea 2 ca pe o instalație de bază a sistemului, proiectată pentru funcționare continuă. Regimul prevăzut acoperă și orele din afara vârfurilor de consum, cu excepția perioadelor în care unitatea este scoasă din funcțiune pentru opriri planificate sau neplanificate.
Unitatea 2 se află în exploatare comercială din 1 noiembrie 2007. Energia produsă de turbogenerator este evacuată în Sistemul Energetic Național prin stația de 400 kV, conform documentației Nuclearelectrica. Reactorul a mai revenit la rețea anul acesta, pe 30 mai, după o oprire provocată de o defecțiune la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii. Atunci, operatorul a confirmat resincronizarea după înlocuirea transformatorului și după testarea echipamentului. Oprirea din august a avut o cauză diferită, legată de scăderea nivelului Dunării.