Curtea Constituțională a respins miercuri, 21 octombrie, cu unanimitate de voturi, sesizarea referitoare la legea care completează Codul administrativ în privința mecanismului tranzacțiilor statului. Potrivit comunicatului CCR, legea este constituțională în raport cu criticile formulate, atât în ceea ce privește procedura de adoptare, cât și conținutul dispozițiilor contestate.
Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de 70 de deputați din grupurile parlamentare Alianța pentru Unirea Românilor și SOS România. Actul examinat este Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Procedura parlamentară și controlul Curții de Conturi
O parte dintre criticile analizate de CCR au vizat modul în care legea a parcurs cele două Camere ale Parlamentului. Curtea a examinat intervențiile făcute de Camera Deputaților, care a avut rolul de Cameră decizională, și problema unei eventuale întoarceri a legii la Senat, prima Cameră sesizată.
Judecătorii constituționali au apreciat că modificările introduse de Camera Deputaților se înscriu, prin natura și conținutul lor, în limitele principiului bicameralismului. În consecință, CCR a constatat că intervențiile respective nu impuneau reluarea examinării în Senat pentru respectarea ordinii de sesizare a Camerelor.
În acest context, Curtea a precizat că norma referitoare la controlul exercitat de Curtea de Conturi nu creează o atribuție nouă pentru această instituție. Pe baza acestor constatări, au fost respinse criticile privind bicameralismul, dispozițiile constituționale invocate despre legile organice și ordinea examinării legii în Parlament.
CCR a analizat separat și critica privind solicitarea unei fișe financiare. Având în vedere obiectul legii și aprecierea că plata serviciului evaluatorului, în cadrul operațiunilor specifice tranzacțiilor statului, nu produce un impact financiar real asupra bugetului de stat, Curtea nu a reținut obligația solicitării acestei fișe în temeiul dispozițiilor constituționale invocate în sesizare.
Claritatea mecanismului și protecția patrimoniului statului
Criticile îndreptate împotriva conținutului legii au invocat, în esență, necorelări și lipsă de claritate în dispozițiile care conturează mecanismul tranzacțiilor statului. Curtea a constatat însă că articolul 364 indice 2 are un domeniu de aplicare propriu, care poate fi identificat clar.
Potrivit explicațiilor din comunicat, interpretarea dispozițiilor contestate împreună cu normele aplicabile din Codul administrativ sau, după caz, din Codul civil asigură coerența, eficiența și transparența mecanismului. CCR a respins astfel criticile privind calitatea reglementării, pe baza examinării dispozițiilor care se aplică împreună.
Curtea a mai apreciat că legea conține suficiente garanții pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică și financiară. Evaluarea a fost raportată la dispozițiile constituționale privind proprietatea, protejarea intereselor naționale și inviolabilitatea proprietății private, în corelație cu principiile statului de drept și ale respectării legilor.
Decizia este definitivă și general obligatorie, arată CCR. Argumentele care fundamentează soluția vor fi prezentate în decizia motivată, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, Partea I. Comunicarea de miercuri prezintă rezultatul controlului de constituționalitate și un rezumat al argumentelor; documentul destinat presei nu reprezintă decizia motivată.
