Președintele Nicușor Dan a organizat, vineri, 9 octombrie, o ședință de lucru pentru coordonarea poziției României privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Discuția a avut loc înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale. Au participat membri ai Guvernului, experți ai ministerelor și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.
România anunță că va susține un buget ambițios pentru perioada 2028–2034, cu menținerea nivelului global de finanțare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună. Prioritățile comunicate includ investițiile, infrastructura, dezvoltarea regională și modernizarea agriculturii. Documentul prezintă orientarea de negociere a autorităților române, fără să stabilească alocări naționale definitive pentru următorii șapte ani.
Poziția anunțată cuprinde și finanțarea capacității europene de apărare, cu atenție pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre. Competitivitatea și reducerea dependențelor strategice în energie și tehnologii avansate sunt alte teme indicate de Președinție. Aceste direcții coexistă cu solicitările privind coeziunea și agricultura; comunicatul nu anunță înlocuirea celor două politici printr-un singur nou obiectiv bugetar.
Un cadru pentru șapte ani, negociat încă
Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru cadrul financiar multianual 2028–2034. Consiliul discută atât arhitectura generală a bugetului, cât și regulile programelor care vor folosi resursele sale. Negocierea cuprinde plafoane de cheltuieli, priorități și mecanisme de finanțare. Propunerea Comisiei este punctul de pornire al procesului, iar forma adoptată depinde de acordul instituțiilor și statelor membre.
Președinția irlandeză a Consiliului, care conduce lucrările în a doua jumătate a anului 2026, urmărește obținerea unui acord politic până la sfârșitul anului. Calendarul prezentat de Consiliu ar permite încheierea legislației aferente în 2027 și începerea noii perioade de finanțare în ianuarie 2028. Acesta este un obiectiv de lucru al negocierii, nu o confirmare că bugetul a fost adoptat deja.
Printre schimbările propuse se află planurile naționale și regionale de parteneriat. Acestea ar reuni mai multe domenii de finanțare, inclusiv coeziunea, agricultura și alte politici. Totodată, regulile sectoriale sunt negociate în propriile dosare. Un acord parțial asupra unui program nu echivalează automat cu aprobarea întregului cadru financiar sau a sumelor finale pe care le va primi fiecare stat.
Cadrul financiar multianual stabilește limitele cheltuielilor europene pentru mai mulți ani. Există plafoane pentru angajamente, adică obligații juridice de finanțare asumate de Uniune, și pentru plăți, adică sumele efectiv achitate într-un an. Cele două categorii nu sunt identice: un proiect poate genera un angajament într-un anumit an și plăți în anii următori, conform desfășurării sale.
Plafoanele pe domenii și limita globală oferă cadrul în care sunt aprobate bugetele anuale. Bugetul unei singure perioade de douăsprezece luni trebuie să respecte această structură. Tocmai această relație explică de ce discuția din octombrie privește perspectiva mai multor ani de investiții și programe, în timp ce alocarea exactă a cheltuielilor pentru un an se stabilește printr-un proces bugetar separat.
Consiliul prezintă și instrumente de flexibilitate care pot răspunde unor nevoi neprevăzute în timpul perioadei multianuale. Existența lor nu elimină plafoanele sau procedurile de aprobare a cheltuielilor. Cadrul urmărește predictibilitatea finanțării, dar include mecanisme pentru situații care nu puteau fi stabilite integral la începutul intervalului. Aceste reguli fac parte din arhitectura negociată, alături de nivelul resurselor.
Propunerile Comisiei și finanțarea agriculturii
În explicația publicată de Comisia Europeană, propunerea de buget are o valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, exprimată în prețuri curente. Comisia indică un nivel de 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Aceste cifre descriu propunerea executivului european și baza sa de prezentare, nu un buget definitiv votat de Consiliu și Parlament.
Arhitectura propusă include aproximativ 865 de miliarde de euro pentru planurile destinate statelor și regiunilor, alături de finanțări pentru competitivitate, cercetare, educație și relațiile externe. Planurile ar trebui să coreleze prioritățile naționale cu cele europene. Comisia descrie simplificarea programelor și mai multă flexibilitate ca obiective ale reformei. Realizarea lor depinde însă de regulile care vor rezulta din negociere.
Pentru veniturile bugetului, Comisia propune noi resurse proprii legate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, ajustarea carbonului la frontieră, deșeuri electronice necolectate, accize pe tutun și contribuții ale unor mari companii. Estimarea publicată este de 58,5 miliarde de euro anual. Propunerile de venituri au propria procedură de aprobare; prezentarea lor nu înseamnă că toate sunt deja aplicate.
În documentația privind politica agricolă după 2027, Comisia propune protejarea a cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinul veniturilor agricultorilor și pentru răspunsul la crize. Din această sumă, 293,7 miliarde sunt indicate pentru sprijinul veniturilor, iar 6,3 miliarde pentru o plasă de siguranță în situații de criză. Aceste valori apar în proiectul pentru noua perioadă bugetară.
Restul fondurilor din planurile naționale și regionale ar putea finanța nevoi stabilite la nivel național, printre care și agricultura ori dezvoltarea rurală. Prin urmare, suma de 865 de miliarde nu reprezintă exclusiv un buget agricol. Documentația Comisiei delimitează resursele protejate pentru venituri și crize de banii pentru nevoi mai largi, pe care planurile le-ar distribui potrivit priorităților și regulilor aplicabile.
Propunerea schimbă și organizarea finanțării agricole, prin integrarea acesteia în noile planuri și înlocuirea structurii actuale bazate pe două fonduri. Regulile de sprijin pentru fermieri sunt negociate în cadrul reformei politicii agricole comune. Solicitarea României de menținere a finanțării privește astfel atât nivelul resurselor disponibile, cât și un sistem de utilizare care se află încă în elaborare.
Cine aprobă rezultatul
Adoptarea cadrului financiar multianual necesită unanimitate în Consiliul Uniunii Europene și aprobarea Parlamentului European. Parlamentul poate accepta sau respinge poziția Consiliului pentru acest regulament. Consiliul European oferă orientarea politică a liderilor, însă întâlnirea acestora nu înlocuiește procedura legislativă. Pentru decizia privind resursele proprii sunt necesare și aprobările statelor membre conform cerințelor lor constituționale.