România a înregistrat un deficit de 25,537 miliarde de euro în comerțul cu bunuri din primele nouă luni ale anului, potrivit estimărilor publicate luni, 9 noiembrie, de Institutul Național de Statistică. Diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor a fost cu 883,7 milioane de euro mai mare decât în perioada ianuarie–septembrie 2025, o creștere de 3,6%. În septembrie, ritmul anual de creștere al importurilor l-a depășit pe cel al exporturilor, iar soldul lunar a rămas negativ.
De la începutul anului până la sfârșitul lui septembrie, exporturile s-au ridicat la 75,272 miliarde de euro, iar importurile la 100,809 miliarde. Exporturile au crescut cu 4,3% față de aceeași perioadă din 2025, iar importurile cu 4,1%. Creșterea procentuală a exporturilor a fost puțin mai mare, însă importurile au pornit de la o valoare mai ridicată. În euro, acestea au crescut mai mult, iar deficitul a trecut de la aproximativ 24,654 miliarde de euro la 25,537 miliarde.
Septembrie a adus exporturi de 9,4625 miliarde de euro și importuri de 12,540 miliarde de euro. Valoarea bunurilor exportate a fost cu 6,3% mai mare decât în septembrie 2025, iar cea a importurilor a crescut cu 9,8%. Diferența dintre cele două ritmuri a fost de 3,5 puncte procentuale. Soldul negativ al lunii a fost de 3,0775 miliarde de euro, echivalent cu circa 12% din deficitul cumulat în primele nouă luni.
Schimburile cu statele Uniunii Europene
România a expediat către celelalte state ale Uniunii Europene bunuri în valoare de 53,959 miliarde de euro și a primit din aceste state bunuri de 73,067 miliarde de euro. Potrivit tabelului INS, valoarea expedierilor a crescut cu 4,5% față de primele nouă luni din 2025, iar cea a introducerilor cu 4,9%. Schimburile din interiorul Uniunii au reprezentat 71,7% din toate exporturile de bunuri ale României și 72,5% din importuri.
În comerțul cu partenerii din afara Uniunii, exporturile au totalizat 21,313 miliarde de euro, iar importurile 27,743 miliarde. Din valorile comunicate de INS rezultă un deficit de aproximativ 6,43 miliarde de euro în relația cu statele din afara Uniunii și de 19,11 miliarde în schimburile cu membrii Uniunii. Aproximativ trei sferturi din deficitul total au rezultat astfel din schimburile cu partenerii comunitari, care au avut și ponderea cea mai mare în comerțul cu bunuri.
Mașinile, produsele chimice și alimentele
Mașinile și echipamentele de transport au rămas cea mai mare grupă de bunuri atât la export, cât și la import. România a exportat produse din această categorie în valoare de 34,165 miliarde de euro, în creștere cu 2%, și a importat de 37,178 miliarde, cu 5,6% mai mult. Grupa a reprezentat 45,4% din valoarea exporturilor și 36,9% din cea a importurilor. Cu statele Uniunii Europene, diferența dintre cele două fluxuri de mașini și echipamente a fost de aproape 679 de milioane de euro în favoarea importurilor.
La produsele chimice și derivatele încadrate de INS în această grupă, importurile au însumat 15,04 miliarde de euro, iar exporturile au însumat circa 4,31 miliarde. Soldul negativ rezultat este de aproximativ 10,73 miliarde de euro. Importurile de produse chimice din celelalte state ale Uniunii au însumat aproape 11,95 miliarde de euro, iar livrările României către aceste state au totalizat aproximativ 2,72 miliarde. Circa patru cincimi din importurile acestei grupe au fost înregistrate astfel în relația cu statele Uniunii.
În grupa alimentelor și animalelor vii, valoarea exporturilor a crescut cu 8,9%, până la puțin peste șase miliarde de euro. Importurile au scăzut cu 1,7%, la aproximativ 8,55 miliarde de euro. Diferența dintre cele două fluxuri a fost de 2,51 miliarde de euro. Pentru aceeași grupă, România a expediat către partenerii comunitari bunuri de aproximativ 3,11 miliarde de euro și a introdus din celelalte state ale Uniunii bunuri de circa 7,46 miliarde.
La combustibili minerali, lubrifianți și produse derivate, atât exporturile, cât și importurile au înregistrat creșteri anuale de aproape 17%. Valoarea importurilor a fost de 9,26 miliarde de euro, față de 4,94 miliarde la export. Tabelul separă această grupă de materiile prime necomestibile, fără combustibili. Pentru această din urmă categorie, care include semințe oleaginoase, minereuri și lemn, exporturile au depășit importurile cu aproximativ 1,05 miliarde de euro în primele nouă luni.
În tabelul INS, categoria produselor manufacturate cuprinde grupe cu evoluții diferite. Pentru mărfurile manufacturate clasificate în principal după materia primă, exporturile au crescut cu 7,1%, la 11,21 miliarde de euro, iar importurile au avansat cu 0,7%, la 16,55 miliarde. La articolele manufacturate diverse, categorie care include îmbrăcăminte și încălțăminte, ambele fluxuri s-au redus. Exporturile au scăzut cu 2,7%, la aproximativ 8,77 miliarde de euro, iar importurile cu 1,6%, la circa 10,73 miliarde. Împreună, cele două grupe reprezintă peste un sfert din valoarea bunurilor schimbate, atât la export, cât și la import.
Cum sunt evaluate bunurile din raport
INS prezintă exporturile la valoarea FOB, calculată la frontiera țării exportatoare. Aceasta include valoarea mărfii și cheltuielile necesare transportului până la punctul de îmbarcare și încărcării. Pentru importuri, valoarea CIF se stabilește la frontiera țării importatoare și include și asigurarea și transportul internațional. Soldul din comunicat este diferența dintre aceste două valori. Statisticile compară valorile bunurilor în euro, astfel că procentele de creștere din raport se referă la valori, nu direct la cantitățile de mărfuri.
Comunicatul din 9 noiembrie prezintă date estimate pentru luna septembrie și pentru perioada încheiată la 30 septembrie. Institutul indică 21 decembrie drept termen pentru publicarea datelor detaliate ale acestei perioade în Buletinul Statistic de Comerț Internațional. Următorul comunicat lunar, cel cu estimările pentru octombrie și pentru primele zece luni, este programat pentru 10 decembrie. Anuarul de Comerț Internațional anunțat pentru 19 noiembrie va include datele definitive revizuite pentru anii 2024 și 2025.